de Ada Lungu

Trăim în „Epoca de gheață”. Versiunea ne-animată, fără mamuți spirituali și veverițe pre-istorice înnebunite după ghinde. Varianta mioritică presupune nămeții tradiționali, paralizie locomotorie urbană, o monotonie exasperantă a buletinelor de știri și drama reală a unor comunități întregi izolate de vitregia naturii. Poate că, pe acest fundal, o idee de afacere socială la ordinea zilei și-ar putea propune să implementeze un serviciu care să compenseze limitele administrației publice în conectarea acestor comunități la rețele naționale ce furnizează produse, servicii, utilități. Sau un sistem inovator de producție și asigurare a unor resurse locale în condiții climatice extreme. Sau să promoveze tehnici de supraviețuire testate de eschimoși. Hibernare. Criogenie. Vi se pare prea fantezist? Să nu ne cenzurăm, suntem pe teritoriul creativității. Un antreprenor american a ajuns la venituri de milioane vânzând îngrășământ organic provenit de la… viermi.
Iată deci una din premisele cu care ar trebui să pornească la drum antreprenorul social: nicio idee nu e proastă, atâta vreme cât dovedește că poate rezolva o problemă existentă, preferabil într-un mod cât mai accesibil pentru beneficiari.
Oricare ar fi ideea, oricât de simplă sau inovatoare, întrebările care bântuie antreprenorul social sunt aceleași: conceptul va funcționa? Dacă da, cum se va auto-susține? De unde vor proveni resursele financiare, materiale, umane? Când va începe să dea rezultate? Odată nevoia inițială acoperită, în ce direcții se va putea dezvolta?

Una din marile provocări ale antreprenoriatului social este faptul că, în majoritatea cazurilor,  beneficiarii nu au întotdeauna puterea financiară de a deveni clienți. Chiar dacă îi vizează în mod direct, nu sunt în măsură să „cumpere” produsul sau serviciul respectiv. Beneficiarii pot deveni, în schimb, o valoroasă resursă umană. Ei pot produce sau presta serviciile care vor constitui sursa veniturilor. Angajații multor întreprinderi de acest gen provin din rândul beneficiarilor.

Altele creează comunități de voluntari dedicați. Wikipedia, enciclopedia online accesibilă gratuit și un exemplu antologic de afacere socială, evoluează datorită contribuțiilor utilizatorilor. Alte afaceri se susțin prin comercializarea unor produse realizate de beneficiari (de la accesorii handmade la produse culinare). Organizațiile educative, care formează oameni pentru anumite meserii, supraviețuiesc datorită contribuțiilor ulterioare pe care aceștia sunt bucuroși să le ofere, odată integrați în câmpul muncii. Companiile sociale nu duc lipsă nici de resurse umane calificate. Uneori, profesioniști de top aleg să lucreze pentru o cauză la care aderă din convingere mai mult decât din motivații materiale.

În majoritatea cazurilor, sursa investiției inițiale este căutată în împrumuturi bancare, investitori sau sponsori privați, fonduri europene sau guvernamentale. Din fericire, în ciuda unei situații economice încă precare, din ce în ce mai mulți finanțatori se arată interesați să investească în afaceri care își propun un scop etic încă de la început.  Strategia de abordare a antreprenorului social ar trebui să vizeze fie acele companii responsabile pentru crearea problemei, sau cu interes economic într-o anumită zonă, sau care finanțează prin programele de CSR astfel de inițiative.

Oricât de nerealiste ar părea scenariile cu care am început articolul, acestea servesc argumentul că o afacere dedicată rezolvării unei probleme privilegiate de agenda publică a momentului își crește șansele de susținere. Alături de nevoia în sine, de eficacitatea soluției și potențialul ei de sustenabilitate, vizibilitatea și impactul constituie încă un argument demn de luat în considerare.

Antreprenoriatul social începe, se îndreaptă și se construiește prin oameni. Omul de afaceri care a pornit pe acest drum își va asuma credința că ”profitul” companiei sale se va măsura, întotdeauna,  în mai mult decât bani.

Câteva surse de finanțare a afacerilor sociale în România:
NESsT Romania
Good Bee
Fondul Arthur Guinness
Fonduri structurale europene, prin Axa Prioritara 6 “Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de Interventie 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”.

Alte surse utile:
www.ropot.ro
www.antreprenoriatsocial.ro
www.changemakers.ro

http://economie-sociala.org

www.startups.ro
www.csr-romania.ro
www.responsabilitatesociala.ro

Share on TwitterSave on DeliciousDigg ThisShare via email